Obiective turistice

Biserica de lemn din Topa de Jos, comuna Dobrești, județul Bihor, datează din secolul XVIII (1756). Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: BH-II-m-B-01220.

Localitatea Topa de Sus face parte din comuna Dobrești, o așezare veche, în partea de sud-est a județului Bihor, într-o zonă deluroasă, premontană, în apropierea Munților Pădurea Craiului. Localitatea este situată la 55 km față de reședința de județ – Oradea și la 35 km față de municipiul Beiuș. Prima atestare documentară a satului Topa de Sus datează din anul 1508, iar în unele scrieri istorice se arată că topanii sunt la origine păstori macedo-români care, în migrația lor, au ajuns și s-au stabilit în această zonă a Bihorului.

În documentele istorice locale este consemnată existența unei biserici de lemn situată în cimitirul mare al satului, lângă o vale care până azi poartă numele de Valea Bisericii. Această biserică de lemn datează de la începutul secolului al XVIII-lea și sunt date care atestă că această construcție din lemn a fost adusă aici din Velența-Oradiei, unde a slujit drept catedrală episcopală până în anul 1721, când în locul ei s-a primit aprobare din partea autorităților imperiale habsburgice de ridicare a unui nou lăcaș de cult pentru românii ortodocși din Oradea. Această biserică de lemn este menționată ca fiind în funcțiune în Topa de Sus începând cu anul 1731.

În anul 1912 este menționată sfințirea unei noi biserici, situată pe un alt amplasament, din care astăzi a rămas doar turnul clopotniță ce urmează a fi restaurat. Preot paroh era în acea perioadă Vasile Popovici, parohul cu cea mai lungă perioadă de pastorație în aceeași parohie, 74 de ani (1860-1934). Între anii 1950-1955 au loc lucrări de consolidare la biserică, însă, în timp, lipsa elementelor de rezistență au dus degradarea acesteia și la necesitatea ridicării unei noi biserici. Astfel, la 12 martie 2000 se pune piatra de temelie pentru noua biserică, în prezent fiind în stadiu de finalizare a lucrărilor exterioare.

Biserica de lemn din Luncasprie este monument istoric și poartă hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Conform inscripției de pe ușile împărătești, a fost construită în anul 1769, în stil ardelenesc, din bârne de stejar. Biserica nu este pictată și nu are obiecte de valoare istorică.

Peștera Toplița este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Dobrești.

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 0,10 hectare. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară – Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului.

Peștera Toplița este situată în Munții Pădurea Craiului și reprezintă o cavitate (cavernă) cu galerii și concrețiuni de agregate minerale. Peștera Toplița joncționează printr-o galerie cu Peștera Ciurul Ponor.

În comuna bihoreană Dobrești se află lacul Vida, un baraj construit din anrocamente și pus în folosul minelor care extrăgeau pe vremuri bauxită. Suprafața să este de 6 ha iar lungimea de circa 2 km, având 10 m înălțime și o lungime a coronamentului de 70 m. Prin construirea lui s-a obținut acumularea a 0,4 milioane mc de apă iar pentru evacuarea surplusului, acesta a fost prevăzut cu un deversor de tip pâlnie, acea ”fântână” ce reprezintă curiozitatea locului și un caz unic de acest fel.

Accesul către lac se poate face de pe drumul european E79, fiind amplasat la o distanță de doar 40 de km de Oradea.

Farmecul lacului Vida este sporit de claritatea și culoarea apei cantonată aici și care ar fi, după spusele unora, la fel de frumoasă că și cea din lacurile exotice ale zonelor tropicale. Vara verdele este mai îndrăzneț decât oricare culoare și e prezent pretutindeni: de jur-împrejurul lacului, în apele sale în care se oglindește și unde mai face loc doar cerului albastru. E un spațiu de-o liniște deplină și de armonie și o destinație ideală pentru un week-end de relaxare și odihnă, de recreere și oxigenare.

Malul lacului este prevăzut cu un drum forestier de pe care se poate admira, într-o plimbare ușoară, peisajul natural al locului. Dacă urmezi firul apei care alimentează lacul, ajungi la izvor. Aici se află o peșteră folosită pe vremuri că refugiu. Zona este împânzită de peșteri, aproximativ 300 la număr, multe din ele nedescoperite încă. Împrejurimile sunt presărate cu numeroase izvoare ( Izvorul Toplița ), izbucuri și caverne, iar Cheile Videi, care impresionează prin lungimea lor de aproximativ 10 km (de altfel cele mai întinse din Munții Apuseni), reprezintă un alt spectacol vizual unic.

Lacul prezintă interes și pentru pasionații de pescuit care pot prinde păstrăvi de lac, cleni și bibani. Deși există doar o pensiune construită în apropiere, casele localnicilor sunt amenajate pentru a primi tot soiul de turiști, care mai au oportunitatea de a vizita aici și biserica din Luncasprie, un monument istoric ce datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea și Monumentul Eroilor din Dobroești care s-au sacrificat în Primul și al doilea Război.